Pericole ce ameninta pamantul, partea 1.Cometele.

Cometa
Poate ca nu este o intrebare care ne preocupa in viata de zi cu zi.Uneori am vrea cu toti sa uitam ceea ce ne inconjoara sa uitam pentru un moment la cate pericole suntem supusi, cat draga noastra planeta va rezista?Oare pana cand?Sunt mai multe pericole ce ameninta viata pe pamant insa primul lucru imi vine in gand este cuvantul cometa.
Nu stiu de ce am inceput tocmai cu cometele (probabil le gasesc fascinante) dar un lucru este sigur ele sunt un pericol real pentru noi toti si ne poate schimba viata cum o stim acum pe vecie.Daca nu cumva ne trimite in vecie, asta ramane de vazut.
Povestea obiectelor ceresti care mai traziu aveau sa ne ingrozeasca a inceput in anul 1910 cand cand doua comete se indreptatu amenintator spre pamant.Prima a fost numita C1910A1 si a fost atat de apropape de pamant fiind vizibila chiar cu ochiul liber.Va dati seama ce panica a fost in momentul acela ! Sa iti vezi moartea cu ochii si totusi nu a fost sa fie , cometa nu s-a ciocnit de pamant.
A doua cometa numita Harley a trecut pe langa pamant tot in anul 1910 in data de 20 aprilie.Ce an ghinionist,nu cred ca prea multi au luat bilete de loterie.In anul 1986 cometa Harley s-a reintors si a trecut din nou pe langa pamant (probabil si-a uitat poseta
))
Au trecut aproape 100 de ani de la aceste incidente .Progresele stiintei si tehnologiei ne aduc in momentul de fata un sentiment de siguranta , prezicerea aproximativa a urmatoarelor coliziuni cu pamantul a cometelor.Bine ca stim, dar cum le evitam
?
Probabil ca acum sau in viitorul nu cred ca prea indepartat timpul a sosit ca civilizatia umana sa dispara.Orice inceput are si un sfarsit si mie teama ca vom invata acesta lectie pe pielea noastra.Iata ca adevarul biblic chiar este un adevar si iata ca pamantul is avea un sfarsit , unul prin foc cum mentioneaza biblia.
Prin foc , da prin foc deoarece odata ce cometa va intra in atmosfera pamabtului ea se va aprinde.Incalzirea globala … distrugere prin foc.Asteroizi….idem comete si meteoriti ..distrugere prin foc.Ciudate coincidente si daca nu sunt coincidente.Va-ti gandit vreodata la acest lucru?! Eu cred ca este timpul !
Viteza Warp a navei Enterprise ar putea deveni realitate
Unii cercetatori sunt de parere ca valoarea “warp” a vitezei prin spatiu, cea cu care am fost familiarizati de seria de filme Star Trek, ar putea fi posibila, in ciuda principiului relativitatii care atesta viteza luminii ca maxima absoluta a spatiului si a timpului.
Facand o asemenea declaratie, oamenii de stiinta iau in calcul un aspect mai degraba abstract, dar pe care il privesc matematic, si anume, influentarea constantei spatio-temporale. Printr-un asemenea procedeu de fizica cuantica, nu este depasita propriu-zis viteza luminii, ci se reduce distanta dintre doua puncte ale spatiului, prin suprapunerea lor in locul dispunerii liniare pe care o percepem in prezent.
Ceea ce s-ar putea sa se fi intamplat deja. Unele modele computerizate sugereaza ca perioada de inceput a Universului ar fi implicat asemenea viteze superluminice, astfel incat cercetatori precum Mark Millis de la Universitatea Houston se intreaba “noi de ce nu am putea reproduce aceasta performanta? Daca s-a putut intampla in cazul Big Bang-ului, de ce nu si pentru calatoriile spatiale?” .
Cercetatorul se bazeaza in aceasta avantare stiintifica pe principiul “energiei negre”, facand analogie cu abilitatea stelelor intrate in colaps de a deveni nebuloase, prin “indoirea” timpului si a spatiului. S-ar putea dovedi motoarele viitorului apte de realizari asemanatoare? Canalizarea stiintei in aceasta directie ne-ar putea oferi destul de curand un raspuns optimist.
Sursa: Dailygalaxy
Mamutii ar putea fi readusi la viata prin clonare

Oamenii de stiinta japonezi au reusit sa cloneze un soarece mort dupa 16 ani in care acesta a fost tinu
Oamenii de stiinta japonezi au reusit sa cloneze un soarece mort dupa 16 ani in care acesta a fost tinut inghetat. Este prima oara cand clonarea unui animal congelat reuseste
Cercetatorii spun ca descoperirea lor va aduce beneficii la nivel mondial si va putea fi folosita in recuperarea unor specii de animale disparute, precum mamutul sau tigrul smilodon. Totusi, “cainii de paza” ai eticii s-au sesizat si amendeaza experimentul ca fiind unul tulburator. Criticii spun ca acesta va aduce lumea mai aproape de ziua in care oamenii vor incerca sa-si cloneze rudele demult decedate, pastrate in clinici de crioprezervare. Experimentul japonezilor vine la 11 ani dupa ce oamenii de stiinta britanici au uimit lumea cu oaia clonata Dolly. Desi de atunci cercetatorii au repetat duplicarea in laborator a animalelor, ei au folosit intotdeauna celule vii, spre deosebire de cazul prezent, cand clonarea a fost reusita cu tesut mort. S-a crezut initial ca gheata va distruge ADN-ul celulelor, facandu-le inutilizabile. Dar echipa de japonezi a folosit celule din creier si crede ca ridicatul continut de grasime al acestei regiuni impreuna cu protectia oferita de craniu au redus pagubele asupra celulelor.
Experimentul a fost desfasurat de catre doctorul Teruhiko Wakayama si colegii sai de la Centrul de Dezvoltare Biologica din Kobe, Japonia. El declara ca “desi 16 ani nu inseamna o perioada indelungata pentru inghetarea celulelor, clinicile de fertilizare in-vitro au adesea mostre de sperma inghetata pe perioade mai indelungate si de aceea nu exista niciun motiv stiintific pentru care unele animale disparute sa nu poata fi regenerate in mod asemanator.” Cercetatorii au incercat sa cloneze soareci si din alte parti ale trupului animalului congelat, dar au ajuns la concluzia ca celulele cerebrale au fost cele mai viabile. Chiar si utilizarea acestora s-a dovedit insa a avea o rata scazuta de succes, din peste 1.000 de incercari, producandu-se numai sapte clone sanatoase. Mai mult de 500 de embrioni au murit dupa ce au fost implantati in pantecele mamelor-surogat. De aceea, in prezent, utilizarea acestei tehnici la oameni este una periculoasa si inacceptabila.
Aerogelul – materialul minune al viitorului
Materialele compozite sau cele obtinute prin diferite procedee tehnologice au dus, in mai putin de un secol, la o adevarata revolutie, adaugand betonului, metalelor si lemnului o sustinere nebanuita in industria constructiilor, a masinariilor si a dispozitivelor cele mai diverse. In perioada anilor ’30 ai secolului XX a aparut bachelita, obtinuta dintr-o rasina sintetica; peste o jumatate de secol a venit randul fibrei de carbon, pentru ca anii ’90 sa marcheze noua era a siliconul.
Acum, savantii sunt preocupati de realizarea unui nou material, denumit aerogel, sau “fum inghetat”, despre care cred ca va revolutioana mersul multor domenii de activitate. Totusi, chiar daca numai recent a fost adus in atentia publica, conceptul care sta la baza acestui material extrem de apreciat, nu este unul nou. Primul care a incercat sa creeze aerogelul a fost chimistul american Steven Kistler, in 1931, in urma unui pariu excentric facut cu un coleg de bransa, in incercarea de a inlocui lichidul dintr-un jeleu, cu gaz, fara a modifica proportiile initiale ale gelului. Kistler a incalzit jeleul, a evaporat apa si celelalte componente lichide din structura sa si a introdus in locul lor metanol. A inventat astfel un precursor al actualului aerogel, un soi de fum inghetat, ultrausor si foarte rezistent in raport cu densitatea sa. Totusi, din pricina costurilor foarte ridicate necesare producerii acestui material, nimeni nu a fost atras de inovatie, iar reusita va fi data uitarii pentru mai multe decenii.
Saptezeci de ani mai tarziu, in anul 2000, oamenii de stiinta din cadrul NASA au pus bazele unui proiect care necesita utilizarea unui material foarte usor si in acelasi timp foarte rezistent din punct de vedere termic, dar care nu exista propriu-zis. Acest eveniment readuce in scena vechea descoperire a lui Kistler, pe care cercetatorii americani o studiaza amanuntit si o perfectioneaza. Ei adauga “fumului inghetat” oxid de aluminiu si siliciu si inlocuiesc inflamabilul metanol cu bioxid de carbon. Acest lucru a dat aerogelului de astazi aspectul unei bucati de sticla, cu un interior “aerat”, abundent in bule. In ciuda denumirii, este vorba despre un material perfect uscat, total diferit de gelul clasic, foarte elastic si extrem de rezistent la socuri si variatii mari de temperatura. Aerogelul este un izolator termic remarcabil, pentru ca reduce aproape de anulare cele trei cai de transfer ale caldurii, convectia, conductia si radiatia.
Desi, la origine, materialul este hidrofil, prin intermediul unui tratament chimic, el poate fi convertit la hidrofobie; se topeste numai la temperaturi de peste 1200 grade Celsius, are o conductibilitate apropiata de zero si este considerat materialul solid cu cea mai mica densitate posibila, continand aer in proportie de 99,8%. Un centimetru cub din aerogel cantareste 3 miligrame, putin mai mult decat aerul, iar dimensiunea totala a golurilor din interiorul sau este similara cu cea a unui teren de fotbal, aproximativ 7000 metri patrati. Mai mult de atat, un burete de aerogel de numai doua grame poate sustine greutatea unei caramizi de 2.5 kilograme.
Pana acum, inginerii i-au gasit acestui material intrebuintari in izolarea conductelor de petrol, iar cizmarii in confectionarea branturilor pentru incaltaminte. Alpinista britanica Anne Parmenter a escaladat muntele Everest fiind incaltata cu ghete captusite cu un strat subtire de aerogel. Declaratia sa de dupa expeditie a sunat astfel: „Singura problema a fost ca mi-era foarte cald la picioare, ceea ce, de fapt, nu este o problema atunci cand esti alpinist”. De asemenea, compania Hugo Boss a testat si ea calitatile aerogelului pentru o linie de geci de iarna, dar acestea au fost rapid retrase din circulatie, deoarece cumparatorii s-au declarat incomodati de faptul ca erau mult prea calduroase.
Lumea in care traim evolueaza, noi evoluam aproape saptamanal savanti gasesc o noua substanta cu noi intrebuintari, viitorul omeniri este foarte greu de anticipat nu se stie pana unde vom ajunge, pana unde va ajunge tehnologia noastra si unde se va opri .



